Piața autohtonă de autovehicule traversează un moment de reconfigurare profundă, marcat de o discrepanță vizibilă între scăderea generală a vânzărilor de autoturisme și apetitul din ce în ce mai ridicat pentru mobilitatea nepoluantă. Datele oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) conturează un tablou în care prudența economică a cumpărătorilor temperează achizițiile de mașini clasice, în timp ce segmentul modelelor cu propulsie alternativă înregistrează creșteri spectaculoase.
Declin pentru motorizările convenționale și prudență în showroom-uri
Potrivit raportului recent al Institutului Național de Statistică, trimestrul al treilea al acestui an a consemnat o scădere de peste 26% a înmatriculărilor de autoturisme noi comparativ cu intervalul similar al anului precedent. Scăderea a continuat să se facă simțită și în luna octombrie, când volumul total al autoturismelor noi înmatriculate a coborât cu circa 6%, menținând bilanțul primelor zece luni ale anului la un recul general de aproximativ 10%.
În pofida acestei contracții generale a pieței, ierarhia mărcilor rămâne ferm ancorată în preferințele tradiționale ale românilor. Dacia își conservă poziția de lider detașat pe piața locală, depășind pragul de 2.800 de unități livrate într-o singură lună. Modelele consacrate asamblate la Mioveni — în special Logan, secondat îndeaproape de SUV-ul Duster și de Sandero — continuă să ocupe primele locuri în clasamentul preferințelor naționale. Podiumul vânzărilor a fost completat de Toyota și Škoda, în timp ce pe segmentul importurilor noi se observă o urcare accelerată a producătorilor asiatici care mizează pe electrificare, precum gigantul BYD.
Salt spectaculos pentru mașinile 100% electrice în marile orașe
Dacă piața autovehiculelor pe benzină și motorină pierde din elan, segmentul vehiculelor cu zero emisii sfidează tendința generală de recul. Înmatriculările de autoturisme pur electrice au consemnat în luna octombrie o creștere spectaculoasă de 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind 1.490 de unități livrate într-o singură lună. De asemenea, la nivelul întregii categorii de vehicule electrificate, care înglobează atât modelele cu baterie completă, cât și variantele hibride, s-a înregistrat o creștere de 11%.
Zona București-Ilfov rămâne epicentrul acestei transformări verzi, absorbând cea mai mare parte a achizițiilor de mașini electrice și hibride. În Capitală, tranziția este accelerată de dezvoltarea rețelelor de stații de reîncărcare rapidă în centrele comerciale și parcările publice, alături de avantajele legate de scutirile de taxe locale și gratuitatea parcărilor administrate de autoritățile locale. Șoferii urbani caută tot mai des costuri de exploatare reduse pentru naveta zilnică în traficul aglomerat, factor ce compensează ezitările inițiale legate de prețul de pornire sau valoarea reziduală a bateriilor.
Fondurile Rabla, epuizate în câteva minute: schimbări pregătite pentru edițiile viitoare
Interesul persistent pentru înnoirea parcului auto a fost reconfirmat și pe platforma Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). O nouă sesiune de finanțare a Programului Rabla dedicată persoanelor fizice, ce a pus la dispoziție un buget de peste 35 de milioane de lei, a înregistrat o epuizare a fondurilor în câteva minute de la deschiderea înscrierilor. Pachetul de ecotichete oferă sume de până la 18.500 de lei pentru autoturismele complet electrice și până la 10.000 de lei pentru vehiculele termice eficiente, cu condiția casării unui automobil vechi.
Pe fondul acestei cereri uriașe, Ministerul Mediului a avansat deja primele propuneri pentru viitoarele etape ale programului guvernamental. Autoritățile analizează majorarea resurselor bugetare și introducerea unor criterii preferențiale pentru achiziționarea modelelor produse în Uniunea Europeană. O astfel de măsură vizează protejarea competitivității industriei auto din spațiul comunitar și sprijinirea directă a centrelor de producție autohtone din Mioveni și Craiova în fața competiției tot mai agresive a producătorilor din afara spațiului european.
Foto copertă: Alexander-93 / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons