Consiliul General al Municipiului București a adoptat un regulament mult așteptat care schimbă din temelii condițiile în care pot fi închiriate și utilizate trotinetele electrice pe domeniul public din Capitală. Măsura vine ca răspuns la numeroasele sesizări venite de-a lungul ultimilor ani din partea pietonilor, cadrelor medicale și grupurilor civice, după nenumărate incidente cauzate de viteza excesivă, vehicule abandonate pe trotuare și lipsa unor noțiuni elementare de legislație rutieră în rândul tinerilor utilizatori. Noile dispoziții vor intra în vigoare în termen de 60 de zile, oferindu-le operatorilor de flote răgazul tehnic necesar pentru adaptarea platformelor digitale.
Schimbare majoră pentru tineri: vârsta minimă crește la 18 ani
Cea mai importantă prevedere aprobată de aleșii generali vizează profilul celor care pot debloca aceste vehicule. Închirierea trotinetelor prin intermediul aplicațiilor self-service va fi permisă exclusiv persoanelor care au împlinit vârsta majoratului. Companiile care dețin platformele vor fi obligate din punct de vedere legal să verifice identitatea și vârsta fiecărui utilizator prin încărcarea unui act de identitate sau prin metode securizate de validare electronică la crearea contului.
Regulamentul prevede o singură excepție de la acest prag strict: adolescenții care au împlinit cel puțin 16 ani vor mai putea închiria trotinete electrice doar dacă fac dovada deținerii unui permis de conducere valabil pentru categoriile AM, A1 sau B1. Măsura își propune să garanteze că oricine rulează în traficul urban bucureștean înțelege semnificația indicatoarelor și regulile priorității de trecere. Autoritățile subliniază că aceste cerințe se aplică serviciilor comerciale de ride-sharing, posesorii de vehicule proprietate personală fiind supuși în continuare prevederilor generale din Codul Rutier național.
Zone blocate prin GPS și reguli stricte pentru trotuare și parcuri
Un alt palier cheie al proiectului vizează traseele permise și modul de deplasare. Companiile autorizate vor fi constrânse să folosească tehnologia de localizare prin satelit și delimitare geografică (geofencing) pentru a impune automat restricții pe traseu. În zone precum Centrul Vechi al Capitalei sau alte perimetre exclusiv pietonale, viteza va fi limitată automat din soft ori funcționarea vehiculelor va fi blocată complet.
De asemenea, regulamentul interzice categoric rularea pe trotuarele destinate pietonilor, cu excepția segmentelor unde există piste de biciclete amenajate și omologate conform legii. Trotinetele vor putea fi conduse doar pe benzile dedicate bicicletelor sau pe carosabilul arterelor unde limita maximă de viteză nu depășește 50 km/h. Pentru protejarea copiilor, a părinților cu cărucioare și a vârstnicilor, circulația prin parcuri și grădini publice este oprită pe aleile înguste. În caz de vreme nefavorabilă, carosabil acoperit cu mâzgă, gheață sau polei, operatorii vor fi obligați să suspende temporar serviciul în aplicație.
Termen de două ore pentru ridicare și amenzi usturătoare pentru operatori
Problema trotinetelor abandonate la întâmplare pe spațiul public primește un cadru coercitiv bine definit. Noul regulament interzice categoric lăsarea vehiculelor pe trecerile de pietoni, în stațiile Societății de Transport București (STB), în intersecții, pe spațiile verzi ori în fața căilor de acces din spitale, școli și imobile de locuințe.
În cazul în care o trotinetă este sesizată sau depistată ca fiind parcată necorespunzător ori blocând fluxul de circulație, compania operatoare are o fereastră de cel mult două ore (120 de minute) de la notificare pentru a interveni și a reloca vehiculul. Dacă termenul este depășit, trotineta va fi ridicată direct de echipele Poliției Locale, pe cheltuiala operatorului. Pentru nerespectarea regulilor și a termenelor de ridicare, amenzile aplicate companiilor pot ajunge până la 10.000 de lei. Pe lângă sancțiuni, firmele autorizate vor plăti o taxă anuală de funcționare și un tarif zilnic pentru fiecare vehicul activ, venituri ce vor merge către fondul municipal de mobilitate urbană.
Prin această decizie, administrația din Capitală face un pas concret spre civilizarea traficului pietonal și rutier, aliniindu-se standardelor adoptate deja în mari capitale europene care caută un echilibru între transportul ecologic alternativ și siguranța comunității.