Un proiect de lege privind transparentizarea finanțării organizațiilor neguvernamentale (ONG) continuă să genereze dezbateri aprinse în spațiul public românesc, după ce a fost adoptat de Senat și se află acum în Camera Deputaților, for decizional. Inițiativa legislativă, susținută de partide precum AUR, SOS România și PSD, impune ONG-urilor obligația de a publica anual datele de identificare ale donatorilor, atât persoane fizice, cât și juridice, pentru sume ce depășesc 5.000 de lei anual. Nerespectarea acestei prevederi ar putea duce la suspendarea activității și chiar la dizolvarea organizațiilor.
Contextul acestei propuneri este complex. Susținătorii legii invocă necesitatea creșterii transparenței și alinierea la standardele europene și internaționale în prevenirea criminalității financiare și a finanțării terorismului. Argumentul principal este că publicul are dreptul să știe cine finanțează entitățile care influențează dezbateri sociale, politici publice sau campanii civice. De asemenea, se menționează că prevederi similare există deja pentru partide politice și instituții publice, iar sectorul non-profit nu ar trebui să facă excepție.
Societatea Civilă Avertizează Asupra Consecințelor
De cealaltă parte a baricadei, peste 430 de organizații neguvernamentale din România au semnat o scrisoare deschisă, contestând vehement proiectul de lege și solicitând respingerea acestuia. Principala îngrijorare a societății civile este că măsura este disproporționată și ar putea afecta grav libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor civice. Reprezentanții ONG-urilor subliniază că instituțiile statului, prin ANAF și sistemul bancar, dețin deja toate informațiile necesare despre finanțările primite, iar mecanismele actuale permit o monitorizare completă.
Carmen Uscatu, fondatoarea organizației „Dăruiește Viață”, a declarat că problema nu este transparența, pe care multe ONG-uri o practică deja prin rapoarte anuale publice și audituri independente, ci „dreptul la intimitate pe care îl au cetățenii și companiile care aleg să doneze”. Ea a subliniat că un control recent al Ministerului Finanțelor la „Dăruiește Viață” nu a găsit nicio neregulă, sugerând că instrumentele existente sunt suficiente. Un alt argument important este că legea, în forma actuală, ar fi imposibil de aplicat în cazul redirecționărilor fiscale (Formularul 230 sau 177), unde donatorii trimit banii direct prin trezorerie, iar organizațiile nu primesc întotdeauna informații complete despre identitatea acestora.
Mai mult, ONG-urile avertizează că obligativitatea publicării numelui donatorilor ar putea descuraja sprijinul financiar, transformând actul de a dona într-un risc personal și afectând, implicit, capacitatea organizațiilor de a oferi servicii esențiale comunităților vulnerabile. Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, a reiterat că „o lege care transformă actul de a dona într-un risc personal nu produce transparență, ci descurajează donațiile”. Exemple din alte state, precum Ungaria și Slovacia, unde măsuri similare au fost contestate în instanțe europene și constituționale, sau Rusia, unde legislația privind „agenții străini” a fost extinsă pentru a limita activitatea civică, sunt invocate ca precedente îngrijorătoare.
Poziția Primarului General și Următorii Pași Legislativi
În acest context tensionat, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și-a exprimat public poziția pe 28 mai 2026, cu privire la proiectul de lege. Printr-o „poziție de principiu”, Nicușor Dan a sugerat că, deși transparența în fața statului este necesară și se realizează deja în mare măsură, obligația de a face publice numele donatorilor ar putea inhiba sprijinul pentru ONG-uri și, implicit, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. El a cerut ca, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile pentru a contribui la o formă echilibrată a proiectului legislativ.
Declarația primarului subliniază o preocupare crescândă la nivelul administrației locale și demonstrează impactul potențial al acestei legi asupra funcționării sectorului non-profit din București și din întreaga țară. Acum, mingea este în terenul Camerei Deputaților, care are rolul de for decizional. Rămâne de văzut dacă apelurile societății civile și ale unor figuri publice vor influența forma finală a legii sau dacă aceasta va fi adoptată în ciuda avertismentelor privind restrângerea spațiului civic și descurajarea filantropiei în România.