Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat, începând cu 21 aprilie 2026, o acțiune de amploare la nivel național: Recensământul General de Circulație Rutieră. Acest demers strategic, coordonat prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), vizează colectarea de date esențiale despre traficul rutier din România, informații care vor sta la baza viitoarelor investiții majore în infrastructura de transport, cu impact direct și asupra Capitalei.
Ce presupune Recensământul Rutier 2026?
Potrivit reprezentanților CNAIR, principalul scop al recensământului este determinarea intensității și compoziției traficului rutier, detaliate pe categorii de vehicule. Aceste date sunt cruciale pentru actualizarea indicilor de evoluție a cererii de transport și pentru fundamentarea deciziilor privind investițiile, lucrările de întreținere și creșterea siguranței rutiere. De asemenea, informațiile colectate vor contribui la actualizarea bazelor de date utilizate în modelele de transport.
Un aspect important de reținut pentru șoferi este că procesul de colectare a datelor nu va afecta fluența circulației. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, asigurându-se astfel că traficul rutier nu va fi perturbat. Colectarea datelor se realizează atât prin metode automate, utilizând sisteme moderne de monitorizare, cât și manual, în puncte de înregistrare stabilite strategic la nivel național. Aceste puncte sunt alese pentru a surprinde variațiile traficului în diferite perioade, incluzând zile lucrătoare, weekend-uri și perioade cu flux turistic intens.
Acest exercițiu amplu se desfășoară conform prevederilor Normativului AND 557/2025 și acoperă întreaga rețea de drumuri din țară: autostrăzi, drumuri naționale, județene și comunale. Ultimul recensământ general de circulație rutieră a avut loc în 2022, iar o astfel de analiză detaliată se realizează o dată la cinci ani, subliniind importanța pe termen lung a acestor date.
Impactul asupra infrastructurii rutiere din București și la nivel național
Datele obținute în urma Recensământului General de Circulație Rutieră din 2026 sunt considerate fundamentale pentru justificarea viitoarelor proiecte de infrastructură. Acestea includ lărgirea drumurilor existente, construcția de noi centuri ocolitoare, pasaje și reparații capitale, esențiale pentru fluidizarea traficului și îmbunătățirea conectivității. Pentru București și zona metropolitană, o înțelegere precisă a fluxurilor de trafic este vitală pentru a gestiona provocările urbane și pentru a planifica extinderea și modernizarea rețelei rutiere. Investițiile viitoare, precum cele în Pasajul de la Piața Presei Libere sau pe Autostrada A0, care au deja restricții de circulație pentru lucrări, vor beneficia de această analiză aprofundată.
De exemplu, deși Autostrada A8 (Autostrada Unirii) se confruntă cu contestații care blochează construcția unui tronson important, datele din recensământ vor oferi o bază solidă pentru prioritizarea și implementarea proiectelor naționale, inclusiv cele care facilitează accesul către și dinspre Capitală. Obiectivul final este nu doar de a răspunde cererii actuale de transport, ci și de a anticipa nevoile viitoare, asigurând o dezvoltare durabilă și sigură a infrastructurii rutiere a României.
Rezultatele finale ale recensământului vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere, fiind puse la dispoziția tuturor autorităților cu atribuții în gestionarea infrastructurii. Această monitorizare constantă a fluxurilor de trafic este esențială pentru a garanta că deciziile de investiții sunt informate și că proiectele implementate răspund cu adevărat nevoilor șoferilor și economiei. Prin acest demers, România își propune să continue dezvoltarea unei infrastructuri rutiere moderne, capabile să susțină creșterea economică și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor.