În timp ce majoritatea țărilor din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) analizează sau adoptă măsuri stricte privind accesul minorilor la platformele de social media, România rămâne un jucător pasiv în această dezbatere crucială. O analiză recentă a OCDE subliniază că peste jumătate dintre statele membre și partenere abordează activ această problemă stringentă, însă România, o țară în plin proces de aderare, se numără printre cele care nu au inițiat o discuție oficială amplă pe acest subiect.
Această pasivitate contrastează puternic cu realitatea îngrijorătoare din țară: România înregistrează cea mai ridicată rată de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul copiilor și adolescenților, un procent dublu față de media țărilor participante la un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Un studiu recent realizat de Salvați Copiii România arată că vârsta medie la care copiii intră pe rețelele sociale a scăzut alarmant la doar cinci ani, comparativ cu nouă ani în 2019, iar mulți petrec peste șase ore zilnic în mediul online.
Trend Global: Protejarea Copiilor în „Vestul Sălbatic Digital”
Preocupările legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor au determinat un val de acțiuni la nivel internațional. State precum Australia, Franța, Spania, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie, Norvegia, Grecia și Italia au inițiat sau implementat deja reglementări care limitează accesul minorilor la aceste platforme. Australia a fost un pionier, interzicând complet accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, YouTube, Instagram și Facebook începând cu decembrie 2025. Alte țări discută praguri de vârstă variind între 13, 14, 15 sau 16 ani.
Motivația din spatele acestor măsuri este clară: protejarea copiilor de riscurile inerente ale mediului online, printre care se numără cyberbullying-ul, expunerea la conținut inadecvat, știrile false, dependența digitală și impactul negativ asupra imaginii corporale și stimei de sine. Specialiștii avertizează că utilizarea intensă a rețelelor sociale este asociată cu creșterea riscului de tulburări alimentare, anxietate și depresie, ajungând, în cazuri extreme, chiar la tentative de suicid. Premierul spaniol Pedro Sanchez a descris mediul online ca pe un „Vest Sălbatic digital” de la care copiii trebuie protejați.
România: Legi pe Drum, Dezbatere Fragmentată
Chiar dacă analiza OCDE indică o lipsă a unei dezbateri oficiale la nivel național, în România există totuși inițiative legislative. „Legea Majoratului Digital”, propusă de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, a fost adoptată de Senat în octombrie 2025. Această inițiativă vizează stabilirea vârstei de 16 ani ca prag pentru „maturitatea digitală”, permițând copiilor sub această vârstă să își creeze conturi online doar cu acordul expres al părinților. De asemenea, proiectul impune platformelor digitale obligații clare privind implementarea filtrelor de vârstă, etichetarea conținutului și protejarea datelor minorilor.
La momentul actual (februarie 2026), legea se află în Camera Deputaților, forul decizional, ceea ce înseamnă că procesul legislativ este încă în desfășurare. Cu toate acestea, există voci care își exprimă reticența față de interdicțiile totale. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, de exemplu, a subliniat că interzicerea accesului nu rezolvă problema de fond a educației digitale și ar putea împinge minorii să utilizeze platformele pe ascuns, fără ghidaj. Criminologul Vlad Zaha a avertizat, de asemenea, că o interdicție totală ar putea face mai mult rău decât bine, transformând copiii într-un „experiment global”.
Organizația Salvați Copiii România susține introducerea obligatorie a educației media și a siguranței online în curriculumul școlar, alături de interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 13 ani și sancțiuni pentru platformele care nu respectă aceste reguli. Această abordare duală, care îmbină reglementarea cu educația, pare a fi direcția spre care se îndreaptă majoritatea statelor europene și ar putea oferi un cadru mai echilibrat pentru protejarea copiilor în mediul digital complex. Fără o dezbatere națională coerentă și o implementare eficientă a legislației, generațiile viitoare de tineri din România riscă să fie lăsate în urmă, vulnerabile în fața provocărilor „Vestului Sălbatic Digital”.