Un val de îngrijorare a cuprins societatea civilă românească după ce Senatul a adoptat, pe 18 mai 2026, un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR și susținut de PSD, care obligă organizațiile neguvernamentale să declare și să publice numele tuturor donatorilor ce oferă anual sume mai mari de 5.000 de lei. Această decizie, considerată un afront la adresa libertății de asociere și a activității civice, a stârnit o reacție vehementă din partea a sute de ONG-uri și a unor voci importante din spațiul public, care avertizează asupra riscurilor majore pentru democrația locală și națională.
Dezbateri Aprinse și Acuzații de Intimidare
Proiectul legislativ, care acum urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, for decizional, impune ONG-urilor publicarea sursei tuturor veniturilor, o măsură pe care criticii o compară cu legislația restrictivă din state cu regimuri autoritare. Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă, atrăgând atenția că statul are deja acces la informațiile privind finanțările și deține instrumente legale pentru a interveni în cazul unor suspiciuni de ilegalitate. Potrivit acestora, transformarea transparenței într-un mecanism de control ar putea descuraja semnificativ donațiile și ar introduce sancțiuni mult mai dure pentru ONG-uri decât pentru partidele politice.
Printre cele mai virulente critici se numără și cele ale lui Nicușor Dan, președintele României, care a transmis un punct de vedere ferm, argumentând că legea ar afecta grav societatea civilă. Valeriu Nicolae, fondatorul asociației „Casa Bună”, deși a declarat că nu are nicio problemă să publice toți donatorii asociației sale, a subliniat că inițiativa legislativă a AUR, referitoare la publicarea identității finanțatorilor, este un demers cu „iz putinist și autoritar”, menit să intimideze susținătorii organizațiilor civice. Salvați Copiii România, alături de alte asociații, a criticat la rândul său proiectul, evidențiind că o astfel de lege poate crea un precedent periculos.
Implicații Internaționale și Precedente Negative
ONG-urile avertizează asupra precedentelor din alte state, unde măsuri similare au fost contestate în instanțe europene și constituționale. În Ungaria și Slovacia, legislații vizând publicarea donatorilor ONG-urilor au generat dispute juridice semnificative. Un exemplu și mai sumbru este cel al Rusiei, unde legislația privind „agenții străini”, inițial aplicată ONG-urilor în 2012, a fost ulterior extinsă către presă, jurnaliști și persoane fizice, ducând la o restrângere drastică a spațiului civic. Aceste exemple subliniază temerile că o astfel de lege în România ar putea deschide ușa unor abuzuri și ar putea limita capacitatea societății civile de a funcționa independent și de a critica autoritățile.
Pe lângă publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF, organizațiile care nu respectă obligația riscă suspendarea activității și, ulterior, dizolvarea, o măsură considerată disproporționată și potențial abuzivă. Deși inițiatorii, precum senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva, susțin că legea este necesară pentru „transparență”, societatea civilă argumentează că adevărata motivație ar putea fi controlul și subminarea activității organizațiilor care adesea suplinească deficiențele statului sau monitorizează acțiunile acestuia. Această nouă lege, dacă va fi adoptată și de Camera Deputaților, ar putea schimba fundamental peisajul civic din București și din întreaga țară, având repercusiuni pe termen lung asupra democrației participative și a drepturilor cetățenilor de a se asocia și de a acționa liber.